Ai fost foarte sigur că o decizie era greșită. După o discuție, nu devii susținătorul ei, dar descoperi că unele motive erau mai bune decât credeai. Când cineva te întreabă dacă te-ai răzgândit, răspunsul simplu pare să piardă tocmai schimbarea care s-a produs.
Revizuirea unei convingeri nu trebuie să fie o trecere bruscă între două tabere. Uneori scade doar gradul de încredere. Alteori rămâne concluzia, dar se schimbă motivele, sau o afirmație generală devine valabilă numai în anumite împrejurări. Aceste mișcări discrete contează, chiar dacă nu oferă povestea spectaculoasă a unei convertiri.
Dacă recunoaștem numai răsturnările complete, putem rata munca obișnuită a gândirii. Vom apăra poziția întreagă până când nu o mai putem apăra deloc. Între timp, nu vom fi spus nimic despre fisurile mici care ar fi permis o corectură mai devreme și poate o conversație mai puțin încordată.
Poți răspunde că nu mai ești la fel de sigur și poți arăta de ce. Este o schimbare suficient de reală ca să merite numită. Gândirea nu are nevoie să își schimbe de fiecare dată direcția ca să se corecteze; uneori trebuie doar să încetinească înainte de următoarea afirmație.
Leave a Reply