Într-un raport despre un curs, media rezultatelor a crescut. Pe ultima pagină se vede însă că mai mulți participanți nu au ajuns la evaluarea finală. Cifra poate fi corectă pentru cei prezenți și totuși să nu răspundă întrebării despre ce s-a întâmplat cu întregul grup care începuse cursul.
O medie nu minte prin faptul că este o medie. Ea răspunde unei întrebări determinate, despre anumite valori și anumite persoane. Devine înșelătoare când este lăsată să vorbească despre altceva fără precizare. Scaunele goale nu apar în calcul, dar pot schimba ceea ce avem dreptul să spunem despre rezultat.
Înainte de entuziasm sau dezamăgire, merită întrebat cine a fost numărat și cine a rămas în afară. Absența nu dovedește singură eșecul cursului. Unii au plecat din motive independente. Tocmai de aceea, explicația trebuie căutată, nu înlocuită de o poveste convenabilă construită în jurul unui singur indicator.
Raportul bun poate păstra creșterea mediei și poate discuta participarea separat. Cunoașterea devine mai incomodă, fiindcă nu mai încape într-o concluzie festivă. Dar poate deveni și mai folositoare: oferă motive pentru îmbunătățiri diferite, în loc să ceară unei cifre să hotărască singură dacă experiența tuturor a fost sau nu una reușită.
Leave a Reply