La începutul unei legături, „voi fi mereu aici” pare singura frază destul de încăpătoare pentru ceea ce simți. O spui sincer. Totuși, sinceritatea clipei nu îți dă stăpânire asupra tuturor anilor care urmează și nici asupra omului care vei deveni în ei.
Promisiunile mari pot exprima o intenție fără să descrie o posibilitate sigură. Necazul apare când diferența dispare. Cel care le primește își poate construi încrederea pe o garanție, în vreme ce acela care le face își amintește mai târziu doar intensitatea unei seri.
A limita o promisiune nu înseamnă automat a limita iubirea. Poți promite că vei spune când ceva se schimbă, că nu vei dispărea fără explicație, că vei încerca să porți conversațiile dificile. Sunt angajamente mai puțin strălucitoare, dar mai apropiate de lucrurile asupra cărora ai putere.
Poate că o relație nu are nevoie ca viitorul întreg să fie rostit ca și cum ar fi încheiat. Are nevoie ca prezentul să nu mintă despre ce poate oferi. Când cuvintele renunță la eternitate, rămâne loc pentru o fidelitate verificabilă: felul în care te întorci mâine la ceea ce ai spus astăzi.
Leave a Reply