Doi vecini se ceartă despre ora la care s-a oprit apa. Unul spune dimineața, celălalt seara. Cineva propune împăciuitor că adevărul este, probabil, pe la prânz. Formula sună echilibrat, dar nu are nicio legătură necesară cu robinetul rămas gol.
Ne place poziția de mijloc fiindcă promite distanță față de exces. Uneori ea este rezonabilă. Alteori doar împarte mecanic spațiul dintre două afirmații, fără să întrebe ce sprijin are fiecare. Dacă una se bazează pe o înregistrare și cealaltă pe o impresie, simetria lor verbală ascunde o diferență reală.
Moderația în purtare nu obligă la o concluzie intermediară. Putem asculta politicos și putem constata că unul dintre oameni are dreptate. Putem, de asemenea, descoperi că ambii folosesc cuvântul „oprit” pentru situații diferite. Dar aceste rezultate vin din cercetare, nu din dorința de a nu supăra pe nimeni.
Adevărul nu ține evidența concesiilor noastre. Înainte de a ne instala comod la mijloc, merită să vedem dacă locul acela are podea. Uneori discuția se limpezește tocmai când renunțăm la imaginea celui echilibrat și acceptăm concluzia mai puțin elegantă pe care o susțin faptele.
Leave a Reply