Înainte de culcare, treci în revistă ziua și nu găsești nimic care să merite povestit. Ai dus un colet, ai răspuns la câteva mesaje, ai mâncat. Apare întrebarea dacă ziua a fost pierdută, ca și cum ar fi trebuit să lase la sfârșit un obiect verificabil.
Bilanțul împrumută vieții o logică de depozit: ceva trebuie adăugat, terminat sau îmbunătățit. Această logică ajută în proiecte, dar devine săracă atunci când judecă tot timpul trăit. O zi poate susține existența fără să îi adauge un capitol ușor de rezumat pentru altcineva.
Asta nu înseamnă că toate felurile de a ne petrece timpul sunt echivalente. Putem observa evitări și obiceiuri care ne nemulțumesc. Diferența este între a cerceta un ritm care ne face rău și a cere fiecărei seri dovada că am meritat dreptul de a ajunge până la ea.
Coletul a ajuns la destinație, corpul a fost hrănit, cineva a primit un răspuns. Poate nu a fost o zi bună și poate mâine vei schimba ceva. Dar somnul nu trebuie amânat până când găsești o formulare onorabilă pentru tot ce ai făcut. Unele zile se încheie fără bilanț și rămân, totuși, zile din viața ta.
Leave a Reply