După mutare, rămâne o cutie pe hol. Nu conține nimic urgent: câteva rame, cabluri fără aparat, o vază împachetată într-un ziar. Treci pe lângă ea săptămâni întregi. Casa funcționează, dar mutarea pare încă provizorie câtă vreme cartonul nu a fost desfăcut.
Ultimul lucru are uneori o greutate pe care primele o sută nu o aveau. Desfacerea lui ar însemna că ai ajuns. Iar a fi ajuns înseamnă și că locuința veche nu mai este o variantă ținută deschisă prin dezordinea celei noi.
Există treburi amânate din oboseală și treburi care păstrează o ieșire imaginară. Din afară seamănă perfect. Dinăuntru, diferența se simte când mâna se oprește înaintea benzii adezive: nu obiectele cer atâta pregătire, ci încheierea pe care o aduc cu ele.
Poate că vaza nu își va găsi locul imediat. Poate că unele rame vor fi date mai departe. A termina mutarea nu cere să hotărăști pentru totdeauna unde stă fiecare lucru. Cere doar să nu mai folosești cutia drept dovadă că plecarea încă se poate anula fără urmări. Desfaci cartonul și alegi, pentru acum, un raft.
Leave a Reply