Înainte pictai duminica. Acum clientul cere încă o modificare, iar factura depinde de aprobarea lui. Activitatea este aceeași doar în aparență: culorile au rămas, dar timpul, riscul și dreptul de a spune că lucrarea s-a încheiat au intrat într-o relație nouă, negociată cu altcineva.
A trăi din ceea ce iubești poate aduce bucurie și o apropiere rară între muncă și interes. Totuși, iubirea pentru o activitate nu desființează condițiile muncii. Dacă ne așteptăm ca pasiunea să țină loc de contract, ajungem să confundăm devotamentul cu acceptarea oricărei cereri.
Există o deosebire între a vinde o lucrare și a pune întreaga relație cu creația la dispoziția pieței. Poți avea comenzi și, alături de ele, un spațiu în care rezultatul nu trebuie să placă nimănui. Această separare poate proteja chiar sursa muncii plătite.
Tabloul pentru client va trebui terminat în condițiile convenite. Pânza de duminică poate rămâne neterminată. A păstra ambele drepturi înseamnă să nu ceri aceleiași activități să îți plătească viața și să îți garanteze libertatea deplină. Uneori pasiunea rezistă tocmai pentru că nu îi cerem să devină singura noastră ocupație.
Leave a Reply