Un prieten îți lasă o plantă cât lipsește din oraș. Îți explică de câtă apă are nevoie și unde să o pui. Sarcina pare ușoară până când observi o frunză îngălbenită. Ai udat prea mult, prea puțin, sau schimbarea nu are legătură cu tine?
A avea grijă de ceva viu aduce o răspundere care nu garantează rezultatul. Poți respecta instrucțiunile și totuși să apară o problemă. Poți avea noroc în ciuda unei neatenții. Nici reușita, nici eșecul nu spun singure cât de atent ai fost în zilele respective.
Asta nu te scutește să verifici pământul, să întrebi, să corectezi un gest nepotrivit. Te poate scuti însă de două excese: pretenția că totul depinde de tine și scuza că nimic nu depinde de tine. Între ele se află munca precisă de a face ce poți, cu informațiile disponibile.
Îi trimiți prietenului o fotografie și îi spui ce ai observat. Grija include și această disponibilitate de a nu ascunde o dificultate pentru a părea competent. Planta poate avea nevoie de altceva decât ai crezut. Răspunderea începe să fie mai folositoare când imaginea ta bună încetează să fie lucrul principal protejat.
Leave a Reply