Din biblioteca De Ce
Existență
Prezență, timp, începuturi și lucrurile care nu se lasă reduse la utilitate.
La mutare rămâne mereu o cutie fără nume potrivit. În ea intră cabluri, o farfurioară, acte care nu par urgente, lucruri găsite prea târziu pentru celelalte categorii. O scrii…
Citește eseul ↗: Ce încape în categoria diverseRefuzi o invitație fiindcă ai nevoie de o seară liniștită. Prietenul răspunde scurt, iar tu începi să compui explicații mai ample, aproape un dosar al oboselii. Nu știi dacă…
Citește eseul ↗: Invitația refuzatăÎn spălătoria publică, oamenii așteaptă lângă mașini care se învârt. Cineva citește, altcineva urmărește timpul rămas. Hainele, de obicei parte din apariția noastră îngrijită, sunt acum adunate în pungi…
Citește eseul ↗: Spălătoria de la colțÎncerci să fotografiezi o piață, dar un trecător intră în cadru. Aștepți să treacă, apoi apare altul. Locul pe care vrei să îl păstrezi gol este, în acel moment,…
Citește eseul ↗: Marginea fotografieiAi ieșit cu o haină prea groasă și o porți pe braț toată după-amiaza. Dimineața părea alegerea potrivită. Acum te irită greutatea ei, de parcă ai fi trebuit să…
Citește eseul ↗: Haina prea groasăÎntr-o întâlnire prelungită privești ceasul de mai multe ori, sperând că cineva va observa. Ai nevoie să pleci, dar aștepți să primești permisiunea fără să o ceri. Ceilalți continuă…
Citește eseul ↗: Înainte să spui că pleciCobori într-un oraș unde nimeni nu îți cunoaște numele. Poți intra într-o cafenea fără să întâlnești un coleg, fără să explici de ce ai timp liber. Anonimatul aduce o…
Citește eseul ↗: Orașul în care nu te știe nimeniLa biblioteca de cartier, întinzi caietele pe jumătate din masa comună. Ai nevoie de spațiu pentru a vedea lucrurile împreună. Când cineva se așază în față, începi să le…
Citește eseul ↗: Colțul mesei comunePe o masă din bibliotecă a rămas un fular. Îl observi când te ridici și nu știi dacă persoana s-a dus doar până la rafturi. A-l lăsa poate fi…
Citește eseul ↗: Obiectul fără stăpânUșa se închide după ultimul musafir și încăperea pare neașteptat de mare. Paharele sunt încă pe masă, scaunele nu s-au mișcat, dar vocile care le legau au dispărut. Tăcerea…
Citește eseul ↗: După plecarea musafirilorCurentul se oprește în timp ce cauți ceva prin casă. Mâna apasă din obișnuință încă un întrerupător, ca și cum altă cameră ar putea negocia separat cu întunericul. Apoi…
Citește eseul ↗: Când se oprește curentulÎn sertar stă un formular completat, dar nesemnat. Îl scoți uneori, mai citești o dată condițiile, apoi îl pui la loc. Spui că încă te gândești. Între timp, termenul…
Citește eseul ↗: Alegerea rămasă în sertar