Din biblioteca De Ce
Prezență, timp, începuturi și lucrurile care nu se lasă reduse la utilitate.
Trenul are întârziere, iar oamenii privesc alternativ tabela și șinele. Fiecare verificare repetă aceeași informație, dar mâna se duce iar spre telefon. Așteptarea fără gesturi pare mai greu de…
Citește eseul : Minutele de pe peronÎntr-un cimitir, două date despărțite de o linie încearcă să țină locul unei vieți. Nu spun cum râdea omul, ce amâna sau cât de greu îi venea să ceară…
Citește eseul : O dată pe piatrăPe calendar ai încercuit o zi de luni. Până atunci vei termina lucrurile vechi, vei cumpăra ce lipsește și vei dormi mai bine. Începutul are acum o dată, ceea…
Citește eseul : Lunea care nu începe nimicCeasul din bucătărie rămâne în urmă, iar cineva îl potrivește în fiecare duminică. Între două potriviri, diminețile casei au câteva minute ale lor. Autobuzul nu le recunoaște. Nici programarea…
Citește eseul : Ceasul din bucătărieTrăim ca și cum cineva ar nota. Facem ceva și ne gândim cine îl va vedea; simțim ceva și ne întrebăm dacă se observă. Ca o existență care așteaptă…
Citește eseul : Prezența nu are nevoie de martoriExistă o oboseală pe care o simți când totul trebuie să aibă un motiv. De ce faci asta? De ce ești aici? De ce acum? Întrebările se adună ca…
Citește eseul : A fi aici, fără de ceTrăim adesea cu sentimentul că ceva lipsește. Lipsesc bani, timp, cuvinte, oameni. Lipsa devine fundalul pe care se proiectează zilele. Dar uneori, rar, fundalul tace.E o clipă fără dorință…
Citește eseul : Clipa în care nimic nu lipseșteExistă două feluri de a trăi: în funcție de ce ai, sau în funcție de ce ești. Prima cale se măsoară în lucruri; a doua se măsoară în ființă.…
Citește eseul : A fi, nu a aveaFelul în care trăim întrebarea „de ce?” se poate schimba cu vârsta, fără o ordine obligatorie. Mirarea, durerea și seninătatea pot apărea în orice etapă. Nu copilăria deține singură…
Citește eseul : Timpul și întrebareaÎnainte de a întreba „de ce?”, există o situație din care întrebăm. Un corp, un loc, o limbă învățată, oameni către care ne putem întoarce. Numesc această situare „aici…
Citește eseul : „Aici sunt” — podeaua pe care stă totul„Aici sunt” nu este doar o afirmație. Este și un răspuns. În tradiția biblică, cuvântul „Hineni” — „iată-mă” — este răspunsul pe care Avraam, Moise sau Samuel îl dau…
Citește eseul : Chemarea înaintea prezențeiDacă coborâm sub multe dintre cuvintele noastre, găsim adesea un contrast simplu: apropiere și depărtare, acceptare și refuz, a primi și a respinge. Putem numi această schemă, metaforic, un…
Citește eseul : „Da” și „nu” — o schemă de început